Referitor la informațiile apărute în mass media privind citarea a doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, în dosare aflate pe rolul Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, AMASP, asociaţie profesională a procurorilor, transmite următoarele:

 

Perioada de timp pe care o traversăm este marcată de procedurile aferente desfășurării numirilor în funcții de conducere a procurorilor de rang înalt, Secția pentru procurori emițând în data de 11.02.2020 un aviz pentru propunerile de numire în funcțiile de Procuror General al României și Procuror Șef DNA, respectiv DIICOT.

În acest context, în mass media au apărut informații potrivit cărora doi membri ai Secției pentru procurori au fost citați în dosare aflate pe rolul Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, în datele de 17 și, respectiv, 19 februarie 2020, fapt confirmat, ulterior, printr-un comunicat de presă, unul dintre aceste dosare având ca punct de pornire o plângere a site-ului luju.ro.

Având în vedere că în ceea ce privește Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție există un proiect de lege vizând desființarea sa, precum și cauze pe rolul CJUE care vizează același obiectiv, și dat fiind intervalul temporar recent de pregnantă inactivitate a SIIJ, AMASP își exprimă public consternarea față de caracterul inadecvat al acestui demers procedural, de natură a genera suspiciuni de presiune asupra membrilor CSM, raportat la citarea acestora în dosare care au fost înregistrate în anul 2018.

Pe lângă informațiile apărute în presă în faza de urmărire penală, nepublică conform legii, potrivit unui tipar deja arhicunoscut în ceea ce privește dosarele instrumentate de SIIJ, fără a se decela vreo urgență procedurală în administrarea mijlocului de probă constând în audierea celor doi procurori membri CSM, AMASP învederează opiniei publice că această modalitate de instrumentare a cauzelor a fost demarată și patentată odată cu dosarul penal în care d-na Laura Codruța Kovesi a fost pusă sub acuzare cu o zi înainte de audierile ce urmau a avea loc în Parlamentul European pentru funcția de procuror șef european.

Atunci, ca și în prezent, în loc să gestioneze desfășurarea urmării penale în dosare cu mare impact mediatic de o manieră imparțială, echidistantă, pe care o impune de altfel însăși legea, SIIJ a preferat o abordare susceptibilă cel puțin să genereze acuzații publice de presiune a factorului politic, prin intermediari, în procedura de numire a procurorilor de rang înalt, ceea ce se constituie într-un motiv suplimentar de natură a pleda pentru desființarea sa.