Având în vedere recenta publicare a notei de fundamentare a hotărârii privind aprobarea strategiei naționale împotriva criminalității organizate 2021- 2024, a strategiei însăși și a proiectului de hotărâre de guvern privind adoptarea acesteia, AMASP dorește să atragă atenția asupra carențelor acestui act cu valență programatică și să solicite ministrului justiției retragerea acestui proiect din dezbatere publică, până la momentul remedierii lor.

Orice strategie națională de combatere a unui fenomen infracțional, cu atât mai mult cu cât vorbim de criminalitate organizată, trebuie să își bazeze obiectivele pe una sau mai multe analize naționale a riscurilor și să își propună să gestioneze amenințările identificate. Constatăm însă că documentul pus în dezbatere nu are la bază nicio concluzie venită din practică, nicio analiză a vreunui fenomen infracțional, nici o individualizare a zonelor vulnerabile la acest flagel.

Prezenta strategie pare o înșiruire de principii, corecte în mare măsură, dar sterile pentru că nu pare conectată la ceea ce numim harta  neagră  a infracționalității organizate din România,  la punctele de vulnerabilitate maximă situate pe această  hartă, la eventualele instrumente identificate ca fiind utile în lupta cu criminalitatea organizată, la resursele care trebuie alocate pentru combaterea fenomenului infracțional organizat.

Acest fapt este generat de lipsa  unei analize naționale de riscuri și amenințări, efectuată în mod științific, profesionist și dezbătută în mod transparent cu mediul academic și judiciar. De altfel se poate constata că propunerea de strategie a fost pusă în dezbatere publică atât timp cât există în derulare un proiect finanțat din foduri europene – ”Întărirea capacității de procesare și analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată și creșterea capacității administrative a Ministerului Public” – care are ca obiectiv specific întocmirea analizei naționale de riscuri și amenințări privind criminalitatea organizată și elaborarea unui proiect de strategie națională pentru combaterea criminalității organizate.

Observăm că în mare parte datele la care strategia propusă face referire reflectă doar repere statistice cu privire la activități infracționale constatate, trecute în sfera faptului consumat, sau face trimitere la concluzii și recomandări cuprinse în documente realizate la nivel european. Or, strategia națională ar trebui să identifice și să gestioneze evoluțiile viitoare ale fenomenului infracțional pe baza unor repere anterioare însă analizate în actualitate prin metode științifice și nu doar cantitativ. Strategia trebuie să privească spre viitor, ținând cont de specificul național, către formele pe care fenomenul infracțional analizat le va îmbrăca și care necesită acțiuni ferme de combatere

Actuala strategie care se dorește  a fi adoptată de Guvernul României nu doar că nu poate, dar pare că nici nu își dorește să combată vreun fenomen infracțional, nu doar criminalitatea organizată. Cum ar putea, de pildă, ca strategia națională în discuție să genereze planuri de acțiune atât timp cât unele dintre obiectivele acesteia prevăd chiar efectuarea (prin strategie!) de analize sectoriale pe diverse tipuri infracționale?

Reiterăm solicitarea adresată domnului ministru al justiției, Stelian Ion, de retragere a acestui proiect din discuțiile publice și propunem refacerea acestuia bazată pe analize reale, observarea amenințărilor și a trendurilor infracționale, identificarea de instrumente proprii combaterii criminalității organizate și alocarea de resurse  (logistice, materiale, umane) suficiente pentru a putea gestiona și combate acest segment de infracționalitate ce constituie o prioritate la nivel european.